AMPROM • Metodologia

Întrucât AMPRom aplică, cu unele dezvoltări proprii, concepţia, metodologia şi instrumentele de lucru elaborate în cadrul proiectului romanic, vom insista aici asupra acestor „dezvoltări proprii”.

Corpora

Ancheta pentru AMPRom lucrează cu două chestionare: primul este lista de enunţuri utilizată pentru AMPER-ROM (link) ; al doilea este un chestionar diferit, alcătuit din cca. 100 de fraze. Acest chestionar a fost conceput iniţial mai ales pentru a suplini renunţarea, în multe puncte, la corpusul semiliber, prin introducerea unor enunţuri mai simple (fără multe constrângeri formale, doar în câteva cazuri se ţine seama de structura accentuală: L-ai văzut pe Ion/Vasile/fetele ?) care să faciliteze contactul cu subiecţii şi să-i pregatească pentru chestionarul fix AMPER-ROM. Chestionarul este alcătuit din mai multe tipuri de structuri sintactice: structuri VO (cu subiect inclus), VS, interogative parţiale, alternative, de confirmare, enumerări, vocative etc. Pe lângă intonaţia neutrală vizată de chestionarul AMPER (de altfel, mai greu de apreciat în structurile mai libere), am cerut (provocat) în unele cazuri focalizarea (mai ales prin contrast) a unor constituenţi ai enunţului (inclusiv în unele fraze utilizate în AMPER-ROM), precum şi unele enunţuri cu afectivitate „programată”. Prin cele două chestionare, AMPRom (având un număr de puncte incomparabil mai mic în comparaţie cu AMPER) depăşeşte restricţiile corpusului fix AMPER, atât în privinţa structurilor morfo-sintactice investigate, cât şi prin abordarea altor aspecte ale intonaţiei decât cel neutral. Enunţurile din chestionarul AMPRom sunt înregistrate tot de cel puţin câte trei ori, astfel că se adaugă încă cca. 300 de chestiuni per informator la cele 540 ale chestionarului AMPER-ROM.

Procedeul MapTask a fost utilizat în toate punctele anchetate de către I.-C. Mladin (care a efectuat anchete mai ales în oraşe) şi numai în unele puncte de ceilalţi anchetatori.

Enunţurile se obţin, de regulă, prin întrebări indirecte (pentru fixarea cuvintelor implicate) şi prin sugerarea verbală şi nonverbală (gestual-corporală, mimică) a contextului şi/sau a situaţiei de vorbire specifice pentru un anumit enunţ (de ex., sugerarea modalităţii prin context: « Întrebă-mă dacă l-am văzut pe Ion»), mai rar, prin utilizarea unor desene, scheme şi, în cazuri limită, prin rostirea enunţului „care nu pică” de către anchetator, dar cu intonaţie monotonă („cu voce de robot”, în expresia d-lui I.-C. Mladin, care a aplicat primul acest procedeu), cerându-se subiectului să refacă intonaţia adecvată.

Înregistrarea corpusului liber nu prezintă deosbiri faţă de AMPER-ROM.

De obicei, ancheta începe cu discuţii între anchetator şi localnici (corpusul liber), în cursul cărora anchetatorul are posibilitatea de a-şi alege informatorii şi de a observa modelele intonaţionale ale vorbitorilor locali. Urmează aplicarea chestionarului AMPRom şi a listei de enunţuri AMPER-ROM.

Prelucrarea acustică a datelor

Cu ajutorul unui program obişnuit de prelucrare a sunetelor (GoldWave, Cool Edit Pro), enunţurile digitalizate înregistrate sunt reeşantionate, segmentate şi arhivate după codificarea propusă de AMPER (pentru enunţurile introduse de AMPRom se păstrează primele 4 indici de cod, de ex. 9A01 (limba română, Moldova, Iaşi, primul inf. feminin) plus numărul întrebării (structura foarte variată nu permite o codificare de tip AMPER) şi al repetiţiei (1, 2, 3...).

Cu ajutorul programului Praat se face segmentarea vocalelor (în diftongi cele două timbre vocalice se iau împreună), pe baza oscilogramei, a spectrogramei şi prin auz (izolarea perceptivă a timbrului vocalic este cel mai adesea imposibilă) şi se produc, pentru fiecare enunţ, texte în care se regăsesc corelatele fizice ale vocalelor: durata, intensitatea şi (în 3 puncte ale vocalei) frecvenţa fundamentală (F0). Pe baza acestor texte se obţin cu ajutorul unor programe aplicate în cadrul Matlab valorile medii (0.txt), precum şi graficele de durată, intensitate şi contururile melodice individuale, medii, comparate etc.

Un fenomen special, care produce dificultăţi la prelucrărea acustică, frecvent, se pare, mai ales la extermităţile de vest şi est ale Romaniei europene (în portugheză, română, dar şi în unele dialecte italiene) este asurzirea (lipsa vocii, deci a F0), reducerea şi chiar căderea unor vocale. În toate graiurile româneşti, dar mai accentuat în unele, partea finală a enunţului se rosteşte cu intensitate scăzută şi cu încetarea totală sau parţială a vocii, ajungându-se până la dispariţia sunetelor finale. În înregistrările noastre vocalele finale precedate de consoane surde (frumoasă, nevasta) nu au F0 şi, sporadic, amuţesc (total). Reducerea duratei, însoţită frecvent de afonizare, se produce la vocalele închise în interiorul cuvântului în silabă pretonică (căpitan) sau posttonică (pasîrea).

Soluţia propusă în cadrul AMPER: de a se trece o valoare arbitrară a F0 = 50 Hz în dreptul vocalelor asurzite sau amuţite (căzute) are dezavantajul unei modificări importante a curbei melodice care prezintă o coborâre bruscă în dreptul vocalei respective. În cazul curbelor medii (realizate pe baza a 3 repetiţii) curba melodică este deformată prin combinarea curbelor melodice normale din unele repetiţii cu cele anormale din altele. Unii vorbitori rostesc toate repetiţiile cu afonizare finală ( de ex. în nevasta). În ciuda dipariţiei F0, vorbitorul are intenţia de a rosti un contur terminal „normal” iar ascultătorii recunosc modalitatea (asertivă sau interogativă a) enunţului respectiv.

Reţeaua de puncte AMPRom

Domeniul limbii române a fost circumscris în ALR şi cuprinde cele patru dialecte: dacoromân, aromân (macedoromân), meglenoromân şi istroromân cu subdialectele şi graiurile acestora. Acesta este şi domeniul de cercetare al AMPER-ROM şi al AMPRom, care au inclus, în plus, varietăţile limbii române literare. În vederea codificării zonelor şi a punctelor de anchetă, domeniul limbii române a fost împărţit în 21 de zone. Subdomeniul dialectului dacoromân cuprinde provinciile României : A = Moldova, B = sudul Bucovinei (România), D = Transilvania, E = Maramureş, F = Crişana, G = Banatul, H = Muntenia , J = Oltenia, K = Dobrogea, la care se adaugă teritoriile din afara graniţelor României în care se află aşezări mai mult sau mai puţin compacte de vorbitori ai limbii române: C = Republica Moldova (Basarabia), L = regiunea Cernăuţi şi Transcarpatică din Ucraina, M = regiunea Odesa din Ucraina, N = Voivodina, Valea Timocului (Serbia, Bulgaria), O (Ungaria). Zonele dialectului aromân sunt : P = Grecia, R = Albania, S = Republica Macedonia, T = Bulgaria; ale dialectului meglenoromân : U = Republica Macedonia, V = Grecia ; dialectul istroromân : Z = Croaţia. Ca termen de comparaţie pentru cele trei dialecte din Peninsula Balcanică se vor putea face anchete şi la aromânii şi meglenoromânii din Dobrogea, care trăiesc de aproape un secol pe teritoriul dacoromân (mai ales în Dobrogea).

Numerotarea punctelor cuprinde cifra 9 – indicativul domeniului limbii române în cadrul AMPER, o literă – care indică zona în care se află punctul şi a doua cifră, de la 0 la 9, – numerotarea celor (maximum) 10 puncte care pot fi anchetate în zona respectivă; de ex., indicativul pentru oraşul Iaşi este 9A0. Codificarea unui enunţ este formată, pentru toate domeniile romanice, din 9 simboluri : pentru punctul anchetat, indicativul informatorului (în funcţie de sex şi pregătirea şcolară), codificarea enunţului respectiv şi numărul de înregistrare al acestuia ; de ex., 9A01twka5 înseamnă prima înregistrare a enunţului twk în modalitatea asertivă (= a) formulat de primul informator feminin cu studii superioare din oraşul Iaşi.

Apropierea dintre graiurile dacoromâne şi limba literară face improprie folosirea, posibilă în alte domenii romanice, aceloraşi informatori pentru documentarea atât a prozodiei graiului local cât şi a limbii literare. Având în vedere acest fapt am conceput AMPRom cu o structură binară: 1) dialectele şi graiurile româneşti, 2) varietăţile limbii literare vorbite. Pentru prima secţiune se vor ancheta de preferinţă localităţi rurale, iar pentru cea de a doua oraşe, centre culturale mai importante pentru provincia respectivă.

Localităţile anchetate pentru prima secţiune sunt selectate, în principal, din reţeaua ALR şi NALR. Densitatea punctelor de anchetă va depinde de reprezentativitatea acestora pentru anumite tipare intonaţionale. Cercetările acustice-auditive asupra graiurilor dacoromâne realizate până acum au arătat că ariile intonaţionale nu coincid cu ariile dialectale care se pot trasa cu ajutorul datelor segmentale prezente în atlasele lingvistice româneşti. S-au remarcat mai ales diferenţe dintre intonaţia graiurilor de tip ardelenesc, care se menţine, în general, şi în rostirea literară a vorbitorilor proveniţi din Transilvania în sens larg (cuprinzând, pe lângă podişul intra-carpatin, Maramureşul, Crişana şi Banatul) şi intonaţia muntenilor şi moldovenilor. AMPRom poate aduce date noi şi, desigur, mai numeroase în privinţa ariilor prozodice şi a relaţiei lor cu ariile dialectale propuse pe baza ALR.

Informatorii

În localităţile rurale se folosesc, în general, doi informatori (1 şi 2, femeie şi bărbat) băştinaşi, reprezentativi pentru graiul local, cu şcoala generală sau cu şcoală profesională (în unele cazuri liceu), de vârstă medie: 30-50 de ani (dar şi mai în vârstă, dacă îndeplinesc condiţiile psiho-fizice necesare), capabili să vorbescă natural, spontan, în condiţii de anchetă; pentru anchetele prozodice fiind foarte importantă calitatea vocii subiecţilor.

În (unele) centre urbane se vor face anchete duble: pe lângă inf. 1 şi 2, aparţinând păturii socio-culturale low cu influenţe evidente ale graiului local, se folosesc inf. 5 şi 6, cu studii superioare, aparţinând păturii socio-culturale high care vorbeşte în mod curent limba literară (mulţi inf. 5, 6 sunt profesori, evitându-se totuşi profesorii de română sau de limbi străine). Astfel, pe lângă variaţia prozodică diatopică, AMPRom va reflecta şi aspecte ale variaţiei diafazice şi diastratice (care utilizează, adesea, trăsături diatopice incluse în alt registru). Mai mult de patru informatori primesc, după starea lor socio-culturală, indicativele 3, 4..., respectiv 7, 8.



Noutati

Puncte de ancheta noi pe website-ul AMPROM: Brasov, Alba Iulia, Buzau, Craiova, Gevgelija (Macedonia) - 2014-06-17


Puncte de ancheta noi pe website-ul AMPROM - 2014-01-07


Noul website AMPROM este lansat - 2011-07-05


Contact


Legături utile